Luni, 20 octombrie, guvernul Dăncilă ar fi trebuit să aloce banii destinați proiectelor finanțate prin PNDL. Hotărârea nu a fost pe ordinea de zi a ședinței de guvern, deși primarii și firmele care au lucrat așteptau banii pentru decontarea facturilor.
Explicația oficială venită din partea premierului este doar pe jumătate adevărată:
„Nu am dat acea hotărâre pentru că trebuie să găsim toate pârghiile legale, astfel încât acest Guvern interimar să nu facă nicio greșeală. Vom da PNDL-ul către primării. (…) Trebuie să găsim metodele legale, astfel încât să putem să direcționăm acești bani, trebuie să verificăm din punct de vedere legal cum direcționăm acești bani către PNDL. Știți foarte bine că sunt acte normative pe care nu le putem adopta atât timp cât deținem interimatul”, a explicat Dăncilă.
În realitate, nu numai interimatul împiedică guvernul să aloce bani, ci lipsa fondurilor. Valoarea ce ar fi trebuit decontată anul acesta se apropie de circa 2 miliarde de lei. Ministrul de finanțe, Orlando Teodorovici, a evitat să pună suma în buget la rectificarea recentă pentru că ar fi riscat să pericliteze ținta de deficit, și așa ținută artificial sub 2,8%. Alocarea fondurilor pentru PNDL ar fi adăugat încă 0,2% la pasivul bugetului, în condițiile în care execuția bugetară la 8 luni a dus deficitul la 2,13%.
Calculele guvernului erau bazate pe achitarea facturilor PNDL din bani europeni. Potrivit g4media.ro, în aprilie, guvernul a adoptat o lege care aproba OUG 30/2018 și care conținea un amendament conform căruia proiectele de apă și canalizare executate urmau să fie decontate din POIM (Programul Național Infrastructura Mare).
Decontarea facturilor achitate deja din fonduri europene ar fi creat spațiu fiscal pentru alocarea banilor promiși primarilor, fără a fi periclitată ținta de deficit. Comisa Europeană a refuzat să finanțeze aceste proiecte pe motiv că ele nu respectă metodologia europeană, fiind date pe criterii politice și fără niciun control asupra calității lucrărilor. Ideea ar fi fost fezabilă dacă proiectele din PNDL ar fi fost finanțate prin metodologia europeană, cu licitații transparente și control strict al indicatorilor economici și de calitate, așa cum s-a întâmplat în Polonia.
În Ialomița se blochează 44 de proiecte
În Ialomița PNDL 2 a fost singura sursă de investiții serioase. În octombrie 2018, MDRAP informa că un număr de 129 obiective de investiții cu o valoare totală de 808.139.029,37 de lei au fost selectate.
Dintre acestea doar 40 de obiective primiseră finanțare în valoare totală de 14,9 milioane de lei. Adică 1,84 % din volumul de lucrări contractate.
Potrivit site-ului guvernarepsd.ro, în Ialomița sunt contractate în PNDL 1 și 2 un număr de 44 de proiecte de investiții, adică mult sub jumătate din numărul anunțat în 2017 de conducerea PSD. Sursa informează că în Ialomița au fost finanțate doar 37 de proiecte de investiții prin PNDL în vreme ce 102 investiții ar fi în curs de finalizare.
Printre investițiile care riscă să se blocheze din cauza lipsei de finanțare se regăsesc proiectele de modernizare a spitalului, în valoare de peste 112 milioane de lei, modernizarea unor drumuri sau reabilitarea unor rețele de alimentare cu apă și canalizare. Blocarea plăților către constructori ar pune în dificultate zeci de firme care au lucrat și care așteaptă plata facturilor.
De menționat că PNDL nu este un program finanțat cu bani reali, ci pe bază de credite de angajament rostogolite de la an la an în măsura spațiului fiscal existent și care depind de deficitul bugetar. Anul acesta deficitul bugetar a fost majorat de creșterea salariilor din sistemul bugetar și a pensiilor, numai aceste două măsuri necesitând resurse de peste 9 miliarde de lei. Guvernul Dăncilă nu are soluții di finanțare nici pentru aceste cheltuieli.
