Prezentată drept piatra filozofală a fondurilor europene, asociația de dezvoltare intercomunitară ADI Ialomița, nășită de președintele consiliului județean, este doar o structură birocratică la fel de utilă ca frecția la un picior de lemn.
Gândită ca alternativă la ADIL, o altă asociație creată de fostul președinte CJI Silvian Ciupercă, ADI Ialomița gestionează doar fonduri transferate de la bugetul Consiliului Județean.
Dați un leu pentru pesedeu’
Așa cum am informat aici, veniturile ADI se constituie din cotizația în valoare de 1 lei/cetățean plătită de cele 62 de localități care s-au asociat acestei structuri. Pentru derularea de proiecte asociația ar fi trebuit să acceseze programe de finanțare ale UE și să coordoneze accesarea de proiecte mari care să contribuie la dezvoltarea infrastructurii locale. Cuvântând în limba sa de lemn, președintele CJI, Victor Moraru, care s-a cocoțat și în funcția de președinte al ADI, a explicat obiectivele asociației:
‘Președintele ADI Ialomița, domnul Victor MORARU a apreciat că în noua structură organizatorică și funcțională, Asociația va deveni un factor important și activ în dezvoltarea locală durabilă a comunităților ialomițene, prin atragerea de finanțări din fonduri europene, naționale și județene, va sprijini nemijlocit unitățile administrativ-teritoriale din județ cu specialiști în domeniile deficitare pentru activitatea curentă a autorităților locale: achiziții publice, arhitectură și urbanism, servicii publice, consultanță management de proiect, asistență tehnică și juridică, audit public și control managerial intern, securitatea și sănătatea în muncă și altele.
De asemenea, se dorește stimularea cooperării intercomunitare și a parteneriatelor pentru realizarea de proiecte, lucrări sau activități de interes comun, zonal sau județean, identificarea și administrarea eficientă a potențialului local, dezvoltarea durabilă multisectorială rurală, periurbană și urbană a teritoriului județului Ialomița în concordanță cu strategiile naționale, județene și locale, creșterea semnificativă a calității serviciului public și a încrederii cetățenilor în capacitatea administrației publice locale de a aduce prosperitate comunităților din teritoriu.’
Sloganul ADI Ialomița – ”Gândim global, acționăm local”- este un îndemn pentru unirea eforturilor membrilor asociați de a propune strategii, programe, proiecte și acțiuni care să aducă dezvoltare durabilă și prosperitate comunităților locale din Ialomița.
Gândim global, frecăm menta local
Așa ar trebui să sune sloganul asociației lui Moraru dacă ar fi să judecăm după ‘performanțele’ etalate de organizație de la înființare și până în prezent. Potrivit unui răspuns la întrebările adresate de realitateadeialomița.net, furnizat de directorul asociației, Ganea Daniel, la un număr de 5 angajați bugetul de salarii este de 47.665 de lei lunar (cifra prezentată este aferentă lunii noiembrie).
Directorul asociației, importat de Moraru după criterii doar de el știute, are un salariu net de 7.060 de lei. Din cotizațiile încasate de la comunitățile locale asociația utilizează 31% doar pentru cheltuieli de funcționare, inclusiv cheltuielile de personal.
Directorul Gane Daniel susține că procentul mare de cheltuieli de funcționare se datorează faptului că, fiind în primul an de activitate, organizația a avut de suportat costuri cu relocarea, dotarea și amenajarea. Este de menționat faptul că ADI Ialomița a fost creată absolut aiurea în tramvai deoarece la nivelul județului exista o structură asociativă de acest tip care avea inclusiv personal și sediu și care ar fi putut fi utilizată.
Pe vremea când era doar un biet primar de cătun, Moraru a clasificat asociația de dezvoltare intercomunitară ADIL drept o structură inutilă la care a refuzat să afilieze comuna pe care o păstorea.
Bani aruncați pe fereastră
Asociația lui Moraru s-a bazat exclusiv pe redistribuirea discreționară a unor sume infime către localitățile membre. Alocările s-au făcut după bunul plac al lui președintelui și au țintit localități alese pe sprânceană. Suma maximă alocată unui proiect n-a depășit 200.000 de lei. Dintre proiectele finanțate se numără două terenuri de sport, repararea unui acoperiș de școală sau modernizarea câtorva sute de metri de drumuri comunale, proiecte minore și fără nici un fel de importanță pentru dezvoltarea localităților respective.
Un caz special este investiția de circa 400.000 de lei într-o stație de tratare a apei în localitatea Amara. Proiectul presupune achiziționarea unei stații de tratare cu osmoză inversă, asta în condițiile în care apa de la Amara este contaminată cu poluanți imposibil de neutralizat prin această metodă. În lipsa unor studii aprofundate privind calitatea apei, Moraru a găsit de cuviință să investească 114.000 de lei într-o soluție care nu rezolvă potabilizarea apei în localitate.
În anul trecut de la înființare asociația a alocat circa 1,3 milioane de lei din cele 5 milioane transferate de la bugetului CJI, finanțând 8 proiecte.
