Postul Nașterii Domnului, cunoscut și ca Postul Crăciunului, începe cu o zi mai devreme, vineri, și se va încheia miercuri, 24 decembrie, în ziua de Ajun a Crăciunului (zi de post mai aspru).
Un timp al milosteniei și al împăcării, Postul Crăciunului amintește de perioada în care Fecioara Maria s-a pregătit pentru a-L naște pe Fiul lui Dumnezeu, fiind unul dintre cele patru mari posturi de peste an, rânduit de Biserica Ortodoxă pentru pregătirea sufletească a credincioșilor înaintea sărbătorii Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos.
Timp de 41 de zile, credincioșii sunt chemați la înfrânare, rugăciune, fapte bune și împăcare cu aproapele, pregătind prin curăția inimii întâmpinarea marii sărbători a Crăciunului, precizează Agenția Basilica a Patriarhiei Române.
După rânduiala din pravile, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea și vinerea, până la Ceasul al IX-lea (orele 15:00-16:00) când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte fără untdelemn; marțea și joia se mănâncă legume fierte, drese cu untdelemn și se bea vin iar sâmbăta și duminica se îngăduie și pește, afară de perioada dintre 20 și 25 decembrie, când postul devine mai aspru.
Dacă lunea, marțea sau joia cade serbarea unui sfânt cu doxologie mare, se dezleagă la pește iar miercurea și vinerea în acest caz se dezleagă la untdelemn și vin, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Dacă se întâmplă miercuri și vineri praznicul unui sfânt cu priveghere ori hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, pește și vin. Dezlegare la pește se dă, de asemenea, la praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), în orice zi ar cădea.
Ultima zi a Postului Nașterii Domnului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: se ajunează până la Ceasul al IX-lea, când se obișnuiește să se mănânce, în unele părți, grâu fiert amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului lui Daniel și al celor trei tineri în Babilon (Daniel 1, 5, 8-16).
În alte părți se ajunează în această zi până la răsăritul Luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit Nașterea Domnului. Această ajunare amintește totodată de postul ținut odinioară de catehumenii care în seara acestei zile primeau Botezul creștin și apoi prima împărtășire, la Liturghia săvârșită atunci în acest scop (Liturghia Sfântului Vasile, care în prezent se săvârșește dimineața).
Postul va fi mai ușor din punct de vedere alimentar, deoarece prevede dezlegare la pește în zilele de sâmbătă și duminică, excepție făcând prima și ultima săptămână din post.
Astfel, în afară de zilele menționate, în timpul săptămânii, potrivit Calendarului Creștin Ortodox vor fi următoarele zile cu dezlegare la pește:
* Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie);
* Sf. Mare Mc. Ecaterina (25 noiembrie);
* Sf. Cuv Paisie și Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie);
* Sf. Mare Mc. Varvara ( 4 decembrie);
* Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana (9 decembrie);
* Sf. Cuv Daniil Sihastrul (18 decembrie).
Ca fel de postire, Postul Nașterii Domnului este de asprime mijlocie (ca și cel al Sfinților Apostoli).
