S-a format Comitetul pentru reformarea justiției după dezvăluirie controversate

S-a format comitetul care vrea să reformeze justiția, după documentarul Recorder despre problemele din sistem. Ilie Bolojan și-ar fi pus oamenii în funcții cheie.

Acest Comitet a fost înființat cu scopul de a analiza și a revizui legislația din domeniul Justiției și este format din reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului și reprezentanți ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți.

Decizia privind constituirea, organizarea și atribuțiile Comitetului a fost publicată deja în Monitorul Oficial.

”Se constituie Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, denumit în continuare
Comitetul, organism fără personalitate juridică, cu caracter consultativ. Comitetul este condus de reprezentantul Cancelariei Prim-ministrului, care are calitatea de președinte”, se arată în decizie.

Foarte important de precizat este faptul că acest comitet este format din reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului și reprezentanți ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți.

La lucrările Comitetului pot participa, pe baza invitației prim-ministrului, reprezentanți ai altor autorități și instituții publice, ai societății civile și ai organizațiilor internaționale.

În vederea îndeplinirii atribuțiilor, în cadrul Comitetului se pot constitui grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, alcătuite din experți ai Cancelariei Prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, precum și din experți ai instituțiilor sau care au calitatea de invitați, desemnați în acest sens, se menționează în document.

Principalele atribuții ale acestui comitet sunt:

* analizează efectele punerii în aplicare a legislației din domeniul Justiției adoptate în 2022, respectiv Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, și Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și ale oricăror alte acte relevante pentru realizarea actului de justiție;
* analizează și dezbate opiniile formulate de către asociațiile reprezentative ale judecătorilor și procurorilor, precum și de către organizațiile nonguvernamentale cu privire la organizarea și funcționarea Justiției și la realizarea actului de justiție;
* organizează întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor, autorităților și organizațiilor, inclusiv de la nivel internațional, cu competențe sau activitate în domeniul Justiției;
* solicită puncte de vedere din partea instituțiilor, autorităților și organizațiilor, inclusiv de la nivel internațional, cu competențe sau activitate în domeniul Justiției;
* prezintă rapoarte de progres cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor și exercitării atribuțiilor;
* propune o serie de măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în acord cu valorile constituționale și standardele internaționale privind statul de drept.