Oana Gheorghiu: Deficiențele din companiile de stat au adus României sancțiuni de aproape 200 de milioane de euro

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, aceasta a afirmat că, deși legislația prevede implicarea unor experți independenți în recrutarea managerilor și administratorilor din companiile publice, în practică piața este concentrată în jurul a doar trei firme de consultanță în resurse umane, care cumulează aproximativ zece angajați.

Potrivit vicepremierului, aceste companii participă la validarea procedurilor de selecție pentru societăți de stat care administrează active de ordinul zecilor de miliarde de lei și au un rol esențial în sectoare strategice ale economiei românești.

Gheorghiu a subliniat că nu este vorba despre acuzații îndreptate împotriva unor persoane sau firme anume, ci despre o vulnerabilitate a sistemului. În opinia sa, mecanismul creat pentru a asigura profesionalism și independență a ajuns să concentreze o influență considerabilă în mâinile unui număr foarte mic de actori privați.

Vicepremierul a atras atenția și asupra consecințelor concrete ale acestor probleme, amintind că România a fost sancționată de Comisia Europeană cu 198 de milioane de euro din cauza unor deficiențe legate de transparența și caracterul competitiv al procedurilor de guvernanță corporativă.

Ea consideră că respectarea formală a regulilor nu este suficientă atunci când rezultatele generează suspiciuni publice și atrag sancțiuni la nivel european. În acest context, Oana Gheorghiu a pledat pentru criterii mai credibile, competiție reală și evaluări obiective în procesul de selecție a conducerilor companiilor de stat.

Totodată, oficialul a precizat că Executivul nu poate interveni direct în procedurile aflate în desfășurare, însă acest lucru nu ar trebui să împiedice identificarea și corectarea problemelor de fond.

În final, Gheorghiu a susținut că actualul guvern a încercat să aducă mai multă transparență în administrarea companiilor de stat și a promis că va continua să susțină reformele menite să reducă risipa, influența politică și privilegiile din sectorul public.