Creditorii guvernului au ajuns la fundul sacului, susține senatorul PMP Gabi Ionașcu, într-o declarație politică citită în plenul Senatului la finalul sesiunii parlamentare din acest an. În opinia sa, buzunarul cetățenilor va finanța comportamentul iresponsabil al guvernului Dragnea.
Declarația lui Ionașcu survine în contextul în care guvernul lui Dragnea a băgat mâna până la cot în fondul de rezervă și a extras suma de 43,2 milioane de lei pentru a putea asigura plata pensiilor pentru luna decembrie.
Guvernul fură contribuțiile salariaților
În opinia lui Ionașcu, momentul de criză nu ar fi trebuit să apară în condițiile în care guvernul a decis majorarea salariului minim pe economie și, implicit, majorarea contribuțiilor la fondurile de pensii și de asigurări sociale. Senatorul PMP consideră că lipsa lichidităților se datorează faptului că statul nu pune în bugete contribuțiile aferente salariilor personalului bugetar, deși odată cu trecerea acestora în sarcina angajatului acest comportament poate fi considerat drept infracțiune:
Nu suma este problema, ci semnificația acestei manevre disperate prin care guvernul Dăncilă-Dragnea încearcă să ascundă dezastrul creat în sistemul de pensii în numai 2 ani.
Relevant este faptul că momentul de criză survine pe fondul majorării contribuțiilor datorat creșterilor salariale din sistemul bugetar. Sigur că vorbim despre un artificiu contabil în care statul se face că-și plătește lui însuși contribuții.
Numai că după trecerea contribuțiilor în sarcina angajatului, banii care ajung la fondul de pensii nu mai sunt contribuția statului, ci a salariatului. Și cum acești bani nu au ajuns acolo unde trebuie, adică la pensionarii aflați în plată, cred că am putea deschide lejer discuția despre un furt cu acte în regulă.
Ionașcu sugerează că impactul bugetar uriaș al reformei sistemului de pensii este de natură să creeze îngrijorare în condițiile în care pentru anul 2022 această ‘revoluție’ va costa bugetul 81 de miliarde de lei:
Mă întreb ce se va întâmpla anul viitor atunci când punctul de pensie ar trebui să ajungă la valoarea de 1265 de lei, iar impactul bugetar al majorării va fi de 8,4 miliarde de lei sau la anul 2022, când impactul bugetar va fi de 81 de miliarde de lei?
Riscăm să intrăm în incapacitate de plată?
Ionașcu susține că principala problemă pe care guvernul o va avea de rezolvat în următorii doi ani este finanțarea deficitului de la fondul de pensii și al bugetului de stat. El afirmă, citând rapoarte ale experților, că România a ajuns la un grad de îndatorare de peste 55% din PIB. Având în vedere că expunerea băncilor comerciale pe titlurile de stat a atins nivele greu de acceptat și că doar băncile din Ungaria au o expunere mai mare, va fi greu e găsit o altă sursă de finanțare a deficitelor uriașe pe care România le are:
Experții în economie arată că România nu mai are spațiu pentru creșterea gradului de îndatorare, estimat la 40-45% din PIB. Datorită politicii populiste a guvernului, a cărui unică strategie de dezvoltare este aceea de a aduce venituri din viitor în prezente cu scopul de a cumpăra pace socială prin majorarea nesustenailă a salariilor și pensiilor, România a atins un grad de îndatorare de peste 55% din PIB.
Mai mult, principalii creditori ai guvernului, băncile comerciale românești, au o expunere mult prea mare pe titluri de stat. Ungaria este singura țară din UE în care expunerea sistemului bancar pe titluri de stat este mai mare.
Cu deficitul de cont curent ținut artificial la limita superioară convenită cu UE, cu un grad de absorbție al fondurilor europene ridicol și cu creditorii aduși în situația de a nu mai putea finanța nevoia de îndatorare a guvernului, ne vom vedea în postura de a aluneca uniform accelerat spre incapacitate de plată.
Investițiile străine, blocate de ratingul de țară
Ionașcu afirmă că investițiile străine, o posibilă sursă de finanțare a deficitelor, nu reprezintă o soluție pentru România. El contrazice teza guvernului, care invocă gradul de îndatorare mic al țării, și afirmă că investitorii vor fi prudenți în a-și plasa banii în România. În susținerea afirmațiilor sale Ionașcu dă exemplul Venezuelei, țară cu datorie de doar 23% din PIB dar cu dificultăți economice insurmontabile:
Guvernanții n-ar trebui să uite că țări precum Germania și Anglia, cu nivele de îndatorare de 141 respectiv 313% din PIB au ratinguri AA și AAA pentru că, spre deosebire de România, au excedent de cont curent și nu deficit. Se împrumută la dobânzi mult mai mici și au capacitatea de a-și rambursa datoriile oricând creditorii le-o vor cere.
Teodorovici ar putea privi către Venezuela, țară a cărei datorie este de numai 23% din PIB și care este deja în incapacitate de plată ca efect al unor politici economice foarte asemănătoare cu cele ale PSD.
Senatorul PMP consideră că România va avea o problemă și în a accesa fonduri europene având în vedere că nu vor fi bani pentru cofinanțarea proiectelor. La sfârșitul acestui an guvernul a confiscat banii alocați de ministere pentru cofinanțări și care nu au fost folosiți încă. În contextul în care inclusiv dividendele de la companiile controlate de stat au fost luate la buget, perspectiva ca România să se confrunte cu mari probleme de lichidate în anul viitor este foarte probabilă. Asta explică disperarea cu care guvernul a atacat activele băncilor și afacerile din energie și telecomunicații, cărora le-a impus un impozit pe cifra de afaceri de 3%. Ionașcu consideră că anul viitor buzunarele cetățenilor vor fi principala sursă de finanțare a deficitelor.
