În doar două zile de la ultima raportare a autorităților, virusul de pestă porcină africană a ajuns la Țăndărei. S-a confirmat un focar și 86 de porci afectați. În acest ritm este chestiune de zile până când virusul va ajunge la complexul de la Căzănești.
Evoluția galopantă a infecției cu pestă porcină africană se datorează pasivității instituțiilor implicate în combaterea virusului. Este vorba, în principal, despre AGVPS Ialomița și DSVSA Ialomița, instituții cu atribuții clare în prevenirea pestei porcine africane.
Virusul nepăsării este cantonat puternic la ANSVSA, unde tronează în funcțiile cele mai importante o grupare de veterinari ialomițeni, plantați politic pe scaune și propulsați spre funcții de companii cu afaceri profitabile și mari interese în domeniu.
Este vorba despre Geronimo Brănescu, șeful instituției, și Stelian Caramitru, secretarul general. În teritoriu cavalerii pestei porcine sunt secondați de Mihai Puia, directorul matusalemic al DSVSA Ialomița. Aceste personaje cheie în afacerea pestei porcine africane se prezintă publicului drept eroi competenți și eficienți, care se luptă cu teribilul virus din zori și până-n seară. Din nefericire, veterinarii pierd lamentabil teren. Pentru că atunci când era necasar să acționeze, echipa era ocupată cu afacerile personale.
Ianuarie 2017
Experții Direcției Generale de Sănătate și Siguranță Europeană, organism ce funcționează sub autoritatea Comisiei Europene, efectuează o misiune de audit în România. Specialiștii au evaluat modul în care se pun în practică măsurile de supraveghere și pregătire pentru prevenirea și combaterea pestei porcine africane.
Concluziile auditului au fost tragice. România nu făcea nimic pentru a preveni infectarea animalelor, deși la granițe statele vecine se confruntau cu virusul de mai bine de 2 ani. Instalat politic și cu sprijin consistent din sfera oamenilor de afaceri cu interese în zona creșterii animalelor și comercializării furajelor și medicamentelor sanitar-veterinare, Geronimo Brănescu nu mișcă un deget deși avea obligații clare. Experții CE au identificat următoarele deficiențe majore:
– Gestionarea măsurilor de biosecuritate în exploatațiile nonprofesionale este inexistentă, măsuri concrete fiind declanșate conform planurilor de intervenție doar constatarea apariției virusului.
-Gestionarea populației de porci mistreți prin programe pasive de supraveghere care nu asigură prevenirea apariției exemplarelor contaminate.
-Capacitate redusă de ucidere și eliminare a exemplarelor contaminate care va conduce la depopularea rapidă a exploatațiilor profesionale.
-Numărul probelor transmise pentru analize pentru pesta porcină africană este mult sub cel estimat pentru o supraveghere pasivă eficientă.
Acestea sunt doar câteva dintre măsurile pe care ANSVSA și celelalte instituții implicate ar fi trebuit să le ia. Nu le-au luat nici pe parcursul anului 2018.
Ianuarie 2018.
DSVSA Ialomița și Instituția Prefectului elaborează o strategie locală pentru prevenirea apariției unor focare de pestă porcină în județ.
Pe 11 pagini se trasează măsuri și se stabilesc responsabilități. Exemple:
-DSVSA execută supravegherea intensivă a porcilor domestici și mistreți de pe teritoriul județului.
În realitate DSVSA nu știe câți porci domestici cresc liberi la pădurari sau în jurul exploatațiilor agricole din Balta Ialomiței. Despre numărul de mistreți există informații vagi și aproximative. De aceea, în comunicarea publică a DSVSA, omul este factorul principal de răspândire a bolii.
– Administratorii fondurilor de vânătoare interzic creșterea porcilor domestici în libertate, în afara unor spații neîngrădite și neprotejate pentru contactul cu mistreții.
Deși nu este clar cum puteau acționa administratorii fondurilor de vânătoare ca să interzică astfel de practici, este cert că aceștia nici măcar n-au observat fenomenul. Săptămâna trecută au fost raportați în Balta Ialomiței 5 porci domestici infectați.
N-au existat stimulente pentru vânători pentru a participa la omorârea mistreților, așa cum recomandaseră experții CE. Vânătorilor li s-a redus taxa de participare și cam atât. În aceste condiții, eliminarea preventivă a populației de mistreți din Balta Ialomiței și de pe fondurile de vânătoare din județ nu s-a făcut, iar asta a amplificat răspândirea virusului de pestă porcină africană.
Cât despre colectarea masei gastrointenstinale a mistreților omorâți de la începutul anului nu există date publice cu privire la numărul de recoltări și rezultatele analizelor.
