Cointainere de deșeuri periculoase îndesate printre deșeuri menajere la Vivani

Astăzi, la ora 17.00, va avea loc la Centrul Cultural Ionel Perlea din Slobozia, dezbaterea publică pe tema extinderii depozitului de deșeuri periculoase operat de SC Vivani Salubritate SA. Este a doua încercare a firmei de a obține avizul Agenției pentru Protecția Mediului pentru acest obiectiv de investiții. Proiectul este contestat de o parte dintre cetățeni și, mai nou, și de două companii.

O firmă falită derulează investiții cu risc

Peste 240.000 de tone de deșeuri periculoase urmează a fi îngropate pe o suprafață de circa 10.500 metri pătrați la o adâncime de 3,5 metri. Raportul privind impactul investiției asupra mediului nu sesizează niciun potențial risc asupra factorilor de mediu invocând istoricul de 10 ani al primei celule, istoric care nu reține niciun incident.

În ciuda optimismului care transpiră din raportul de evaluare, investiția pe care Vivani Salubritate urmează să o deruleze este un cu risc ridicat. Iar riscul este dat de starea de insolvență a societății. De aproape 5 ani firma se află în proceduri judiciare cu datorii de milioane de euro. În ianuarie 2018 instanța a confirmat planul de reorganizare al companiei dar riscul de intrare în faliment/lichidare este foarte mare. O singură rată din planul de plăți care nu este achitată și neachitarea datoriilor curente pot atrage lichidarea societății.

Fondul de închidere al depozitului, pe care operatorul Vivani este obligat să-l consemneze într-un cont bancar distinct pe seama și la dispoziția primăriei Slobozia are o situație incertă. Potrivit legii, din suma încasată pentru depozitare operatorul trebuie să vireze un procent pentru operațiunile de închidere și monitorizare care se întind pe o perioadă de 30 ani. Obligațiile prevăzute de HG 349/2005 sunt foarte clare:

 (1) Operatorul depozitului este obligat sa îsi constituie un fond pentru închiderea si urmarirea postînchidere a depozitului, denumit Fond pentru închiderea depozitului de deseuri si urmarirea acestuia postînchidere.

(2) Fondul prevazut la alin. (1) se pastreaza într-un cont purtator de dobânda deschis la o banca comerciala, cu exceptia cazului în care operatorul depozitului are calitatea de institutie publica si fondul se pastreaza într-un cont deschis la unitatea de trezorerie si contabilitate publica în a carei raza acesta îsi are sediul fiscal. Dobânda obtinuta constituie sursa suplimentara de alimentare a fondului.

(3) Fondul se constituie în limita sumei stabilite prin proiectul depozitului pentru închiderea si urmarirea postînchidere a depozitului si se realizeaza prin esalonarea anuala a acestei sume, astfel:

  1. a) din cota-parte din tarifele de depozitare percepute de operator din prima zi a intrarii în functiune a depozitului unde se realizeaza depozitarea deseurilor pentru terta persoana;
  2. b) cota-parte anuala din suma stabilita prin proiectul depozitului la depozitele unde operatorii realizeaza eliminarea propriilor deseuri.

(4) Cota-parte din tarifele de depozitare care alimenteaza fondul se stabileste initial prin proiect si se recalculeaza la cel mult 3 ani în vederea asigurarii sumei stabilite la alin. (3).

(5) Fondul se alimenteaza trimestrial, dupa finalizarea încasarilor contravalorii operatiunilor de depozitare pe perioada acelui trimestru, iar controlul depunerii sumelor previzionate se face anual pe toata perioada exploatarii depozitului; aceste sume sunt previzionate.

(6) Consumul fondului se face pe baza situatiilor de lucrari care se întocmesc o data cu realizarea lucrarilor, la închiderea depozitului sau a unei parti a depozitului. Operatorul utilizeaza fondurile previzionate constituite în acest scop pe baza situatiilor de lucrari justificative.

(7) Fondul prevazut la alin. (1) nu se include la masa credala în caz de lichidare judiciara, el urmând sa fie folosit numai în scopul pentru care a fost constituit.

(8) Controlul alimentarii si utilizarii fondului se realizeaza de catre autoritatile competente ale administratiei publice locale pentru finante publice, în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare.

(9) Autoritatile administratiei publice locale asigura transparenta informatiei privind costul depozitarii deseurilor si al implicatiilor realizarii depozitului de deseuri.

În acest moment nu se știe dacă Vivani a constituit un asemenea fond și câți bani s-au strâns având în vedere că firma operează o celulă pentru depozitarea deșeurilor periculoase de mai bine de 10 ani. În anul 2014 Vivani avea o gaură de circa 700.000 de euro în contul în care ar fi trebuit să depună banii pentru închiderea depozitului de deșeuri nepericuloase.

În cazul falimentului, dacă acest fond nu există, primăria Slobozia va fi obligată să finanțeze proiectul de închidere din bani publici.  Vivani nu publică astfel de informații pe site-ul propriu iar instituțiile care au ca sarcină asigurarea transparenței în acest caz bagă capul în nisip.

Opoziție de la Transgaz și Avicola

Există și două firme care se opun proiectului. Este vorba despre Transgaz și Avicola. Prima societate susține că pe amplasamentul celulei trece o conductă de gaz și din acest motiv nu este de acord cu investiția. Avicola SA Slobozia invocă distanța față de depozitul și riscul de îmbolnăvire a păsărilor ca efect al afectării factorilor de mediu (apă, aer, sol).

Pe lângă aceste două firme și mai mulți cetățeni sunt împotriva proiectului. Domnul Ioan Martin, fost vicepreședinte al CJ Ialomița, a redactat un memoriu prin care a cerut APM Ialomița să nu acorde avizul de mediu. Martin a invocat faptul că Planul Urbanistic Zonal nu permite o asemenea investiție, că amplasamentul se află în apropierea orașelor Amara și Slobozia și că studiul de impact nu ia în calcul impactul cumulat produs de toate obiectivele de pe amplasament. În aceeași incintă funcționează un depozit de deșeuri nepericuloase și un incinerator de mare capacitate, toate acestea având impact asupra mediului. Memoriul a fost semnat până acum de circa 100 de cetățeni.