În noaptea de sâmbătă spre duminică a avut loc un cutremur puternic în zona Vrancea. Intensitatea cutremurului a fost, potrivit estimărilor specialiștilor de la Institutul de Fizică a Pământului, de 5,8 grade pe scara Richter. Cutremurul s-a resimțit puternic și la Slobozia.
Potrivit unui scenariu elaborat în 2011 de CJ Ialomița, un cutremur de magnitudinea 7,5 pe scara Richter ar afecta circa 200.000 de persoane. Sunt luate în calcul avarii majore la combinatul chimic din Slobozia, explozii la Expur şi fisurarea barajului de la Dridu. Redăm integral analiza Consiliului Judeţean cu privire la riscul seismic.
Riscuri la cutremur
Ca urmare a condiţiilor geografice, geologice şi meteorologice în cadrul judeţului Ialomiţa există:
- Pericolul de apariţie a unor mişcări seismice cu epicentrul în zona Vrancea care se pot manifesta pe teritoriul judeţului Ialomiţa.
- Pericolul de apariţie a unor mişcări seismice de suprafaţă care se pot produce pe teritoriul judeţului Ialomiţa sau al judeţului Constanţa.
- Pericolul producerii unor alunecări de teren ca urmare a mişcărilor seismice sau ca urmare a condiţiilor geologice şi meteorologice favorabile acestora.
- Pericolul producerii unor fluidizări, surpări, fisurări sau modificări ale scoarţei terestre ca urmare a mişcărilor seismice.
- Pericolul producerii unor inundaţii ca urmare a mişcării seismice, datorate:
– avarierii sau distrugerii unor lucrări hidrotehnice, de exemplu, barajul de acumulare de la Dridu;
– blocării sau modificării cursurilor unor ape curgătoare.
- Pericolul producerii unor accidente tehnologice, dezastre industriale ca urmare a mişcării seismice:
– incendii izolate şi de mari proporţii;
– explozii, (S.C Expur S.A. Urziceni punct lucru Slobozia. S.C Expur S.A. Urziceni, S.C. ULTEX S.A. Ţăndărei)
-accidente chimice (S.C. Chemgas Holding Corporation S.R.L.Slobozia);
– accidente nucleare;
– accidente de transport al oamenilor, mărfurilor obişnuite şi al celor periculoase.
Riscul seismic al alunecărilor de teren şi al unor dezastre complementare
Ca urmare a analizei condiţiilor şi criteriilor de apariţie a unui dezastru în cadrul judeţului Ialomiţa există posibilitatea producerii unor dezastre astfel:
- Riscurile seismice, ale alunecărilor de teren şi ale dezastrelor complementare, identificate mai sus ca urmare a analizei hazardului pentru judeţul Ialomiţa.
- Enumerarea şi localizarea zonelor şi a surselor de risc. Stabilirea caracteristicilor acestora:
– focarul sau zona seismică: cutremurele de pământ localizate în zona Vrancea se resimt pe teritoriul judeţului Ialomiţa pe direcţia Nord-Sud. Sunt aproape în totalitate de natură tectonică. Cele mai puternice şi care afectează o arie întinsă sunt cele care se produc la adâncimi de 100-150 km şi au magnitudini medii de 7 grade pe scara Richter şi conduc la intensităţi seismice de VII-VIII grade pe scara Mercalli.
– zone de fluidizări, surpări, fisurări, modificări ale scoarţei terestre: datorită mişcărilor ondulatorii ale scoarţei terestre în timpul mişcării sesimice se poate produce lichefierea stratului de loess pe care sunt fundate blocurile de locuinţe, în special în municipiul Feteşti, fenomen care poate duce la prăbuşirea acestora.
– lucrări hidrotehnice şi cursurile de apă – sursa de risc: prin cedarea în timpul unei mişcări seismice a barajului de la Dridu se poate produce inundarea zonelor din aval de acesta.
– sursele sau zonele de risc tehnologic: datorită avariilor tehnice produse în timpul unei mişcări seismice se pot declanşa incendii sau explozii (S.C Expur S.A. Urziceni punct lucru Slobozia, S.C Expur S.A. Urziceni, S.C. ULTEX S.A. Ţăndărei, staţii de benzină şi carburanţi etc); accidente chimice cu degajare de substanţe toxice în atmosferă (S.C.CHEMGAS HOLDING CORPORATION S.R.L. Slobozia).
Ipotezele de risc la dezastre
Activitatea seismică în zona VRANCEA este dominată de seisme cu adâncime intermediară, subcrustale cu focarul la adâncimi de 70 – 170 km. Cele mai frecvente sunt seismele cu focarele la adâncimi de 130 -150 km.
Zona seismică este o sursă activă şi persistentă de cutremure de pământ cu caracter specific. În zona Vrancea există şi focare seismice care produc cutremure de pământ normale, intracrustale, cu adâncimi mai mici de 60 km .
Proiecţia verticală a focarelor cutremurelor vrâncene cu M > 4 (M – intensitatea cutremurelor pe scara Richter, magnitudinea ) evidenţiază două zone seismice:
– o zonă situată în scoarţa terestră cu o grosime de 38 km şi înclinaţie 55 grade sub Carpaţi. Focarele se găsesc la adâncimi de 14-45 km;
– o zonă situată în mantaua superioară cu o grosime de 44 km şi înclinaţie de 68 grade sub Carpaţi. Focarele se găsesc la adâncimi cuprinse între 40-70 km.
Există şi o lacună seismică, o zonă cu un minim de activitate la adâncimi cuprinse între 40-70 km.
Distribuţia cutremurelor în timp cu magnitudinea M > 4 produse în zona Vrancea arată că cea mai importanta activitate seismică s-a observat în anii: 1940, 1941, 1942, 1948, 1959, 1977, 1990, 1992, 1994, 1997, 2002, 2003, 2005, 2009.
Analizând aceste perioade se poate concluziona că mişcările seismice manifestă tendinţa de a se produce în grupe sau roiuri (replicile cutremurelor din 1940 şi 1977), fenomen destul de rar în domeniul cutremurelor intermediare .
Magnitudinea maximă a cutremurelor produse în regiunea Vrancea este estimată pe baza datelor de observaţie, a consideraţiilor seismtectonice și a corelaţia dintre activitatea seismică şi magnitudinea maximă observată.
Mişcarea seismică cu intensitatera de 7,5 grade poate fi însoţită de apariţia unor fluidizări, tasări, falieri, surpări, alunecări de teren (locale) datorită apelor subterane, a infiltraţiilor din apele meteorice de suprafaţă, care modifică capacitatea de rezistenţă, de forfecare a rocilor şi stivelor de depuneri sedimentare. Distanţa faţă de zona epicentrală Vrancea este de 140 km.
Prezentarea zonării şi microzonării seismice a judeţului Ialomiţa
În conformitate cu Normativul P100/2006, care zonează din punct de vedere seismic teritoriul României, judeţul Ialomiţa este localizat într-o zonă caracterizată printr-o valoare de varf a acceleraţiei terenului pentru proiectare ag=0,20g şi o perioada de colţ Tc=1,0 sec. Un cutremur de intensitate mare poate fi caracterizat prin următoarele:
– se înregistrează spaimă şi panică,
– mobila grea se deplasează si uneori se răstoarnă,
– copacii se scutura puternic, iar unii se rup.
– apar crăpaturi mari în pereţii clădirilor,
– apar fisuri în grinzi si stilpi iar unele elemente de rezistenţă pot ceda.
– clădirile vechi, neprotejate din punct de vedere seismic se pot prăbuşi,
– apar alunecări de teren,
– se produc crăpaturi cu lăţimea de câţiva centimetri pe suprafaţa terenului,
– apar noi bazine de apă,
– se modifică debitul în fântâni, unele puţuri cu apă secată se vor umple cu apă iar altele vor seca.
Se apreciază ca efectele cele mai puternice vor fi pe direcţia Nord-Sud, Focşani-Slobozia
Nominalizarea localităţilor şi obiectivelor în fiecare zonă de risc.
Ca urmare a unor mişcări seismice de o extremă violenţă şi intensitate pot apare accidente tehnologice la unele obiective industriale după cum urmează:
- S.C. Chemgas Holding Corporation S.R.L. Slobozia – pot fi avariate instalaţiile şi depozitele de amoniac şi uree cu degajarea în atmosferă a amoniacului, fenomen ce poate afecta municipiul Slobozia şi localităţile limitrofe
- S.C Expur S.A. Urziceni punct lucru Slobozia – se pot produce incendii şi explozii cu propagare rapidă în toată zona industrială vest, rezultând numeroase victime omeneşti şi pagube materiale
- S.C. ULTEX S.A. Ţăndărei – în urma avarierii instalaţiilor tehnologice se pot produce explozii şi incendii
- în urma mişcărilor seismice poate fi avariată magistrala de gaz metan ce alimentează municipiul Slobozia, fenomen ce poate produce incendii şi explozii pe suprafeţe extinse.
Efectele cutremurului în municipii şi oraşe
Municipiul Slobozia
La nivelul municipiului Slobozia sunt identificate ca vulnerabile următoarele blocuri de locuinţe: Bloc 160, U10, U20, I1, I3, I6, I7, I8, I9, I10, J1, J2, V1, V2, V4, V1O, V11, D1, C1, C2, G6, G110, G120, MFA1, MFA2, E14, E1, E2.
A fost întocmită expertiza tehnică numai pentru blocul J1, acesta fiind încadrat, de către expertul tehnic, în clasa de risc RS III. Celelalte construcţii nu au fost expertizate. Dintre construcțiile cu altă destinație decât cea de locuit la care au fost întocmite expertize tehnice enumerăm :
– clădirea Primăriei municipiului Slobozia – încadrată în clasa de risc RS III
– Palatul administrativ al judeţului Ialomiţa – încadrată în clasa de risc RS II. Au fost finalizate lucrările de consolidare.
– Spitalul Judeţean Ialomiţa – încadrată în clasa de risc RS II, sunt în curs de execuţie lucrări de consolidare
– Tribunalul Ialomiţa – încadrată în clasa de risc RS II, sunt în curs de execuţie lucrări de consolidare
– Sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa – încadrată în clasa de risc RS II, au fost finalizate lucrările de consolidare
Municipiul Urziceni
La nivelul municipiului Urziceni sunt identificate ca vulnerabile următoarele blocuri de locuinţe: Bloc A10, A7, 100, 101, 102, 103. Până în prezent nu s-a întocmit nici o expertiză tehnică. Sunt în curs de execţie lucrări de consolidare şi restaurare la Conacul Hagianoff, situat în comuna Manasia, construcţie aflată pe lista monumentelor istorice.
Municipiul Feteşti
La nivelul municipiului Feteşti sunt identificate ca vulnerabile următoarele blocuri de locuinţe: Bloc F1, F6, F9, F31, F20, B13, 9, 10, 11, MAPN3.
Aceste construcţii, aflate pe lista de priorităţi în vederea expertizării, au suferit, în timp, tasări uniforme sau neuniforme datorate, în principal, pierderilor de apă din instalaţiile de canalizare, de alimentare cu apă sau agent termic. În prezent tasările acestor blocuri s-au stabilizat datorită lucrărilor de modificare a instalaţiilor de apă, acestea fiind scoase de sub pardoseală şi montate aparent.
În afara acestor blocuri de locuinţe, a fost expertizată clădirea Primăriei municipiului Feteşti şi s-a efectuat evacuarea personalului. Clădirea primăriei a fost expertizată în anul 2001 şi s-a încadrat în clasa de risc RS III.
La Spitalul Municipal, secţia chirurgie, sunt unele fisuri în peretele din partea de est din cauza infiltraţiilor la fundaţiile clădirii a apelor provenite dintr-o conductă avariată în anii precedenţi. S-a solicitat administraţiei publice locale cât şi conducerii spitalului municipal Feteşti expertizarea acestei clădiri, cât şi luarea măsurilor necesare punerii în siguranţă.
Clădirea Dispecer Feroviar Feteşti a fost expertizată în anul 2004 şi s-au dispus lucrări de consolidare. În prezent au fost efectuate lucrări de consolidare în proporţie de cca. 30%.
Oraşul Ţăndărei
La nivelul oraşului Ţăndărei sunt identificate ca vulnerabile următoarele blocuri de locuinţe: Bloc A, B, C, D, E, F, G şi 125. Până în prezent nu s-a întocmit nici o expertiză tehnică din lipsă de fonduri.
