România cere 4,35 miliarde de euro din PNRR. Ce proiecte și reforme sunt incluse în ultima cerere de plată

România a depus la Comisia Europeană ultima cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare netă de aproximativ 4,35 miliarde de euro. Cererea include 104 ținte și jaloane care vizează investiții și reforme în domenii precum transportul, energia, sănătatea, educația, digitalizarea administrației și infrastructura de apă.

Potrivit ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, valoarea totală a cererii este de 6,04 miliarde de euro, înainte de deducerea prefinanțării. Suma netă solicitată României este de 4.347.770.169 de euro, dintre care aproximativ 2,58 miliarde de euro reprezintă fonduri europene nerambursabile, iar 1,77 miliarde de euro sunt împrumuturi.

Ce proiecte sunt incluse în ultima cerere de plată din PNRR

Ultima cerere de plată transmisă de România la Bruxelles cuprinde reforme și investiții din mai multe domenii strategice.

Printre măsurile și proiectele declarate îndeplinite la nivel național se află:

• extinderea rețelelor de apă și canalizare;

• construirea și dotarea de creșe;

• dezvoltarea centrelor de zi pentru copii, persoane cu dizabilități și persoane vârstnice;

• achiziționarea de ambulanțe;

• decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire;

• renovarea energetică a clădirilor publice și rezidențiale.

Cererea include, de asemenea, investiții pentru mobilitate durabilă, modernizarea și digitalizarea sistemului vamal, măsuri pentru reducerea abandonului școlar și reforme privind gestionarea resurselor umane din administrația publică.

104 ținte și jaloane pentru ultima tranșă de bani din PNRR

Documentația transmisă Comisiei Europene cuprinde justificările și documentele necesare pentru cele 104 ținte și jaloane incluse în cerere.

Acestea sunt legate de reforme și investiții în:

• transport și mobilitate;

• energie și eficiență energetică;

• sănătate;

• educație;

• digitalizarea serviciilor publice;

• infrastructura de apă și canalizare;

• gestionarea deșeurilor;

• renovarea energetică a clădirilor;

• administrația publică.

Depunerea cererii marchează finalul etapei în care România transmite cererile de plată aferente PNRR. Urmează evaluarea documentației de către Comisia Europeană.

Când ar putea primi România banii din ultima cerere PNRR

Banii solicitați nu sunt virați automat după depunerea cererii. Comisia Europeană trebuie să analizeze documentele transmise și să stabilească dacă țintele și jaloanele au fost îndeplinite în mod satisfăcător.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a precizat că autoritățile române vor continua discuțiile tehnice cu serviciile Comisiei Europene pentru clarificarea eventualelor observații.

Plata va putea fi efectuată după finalizarea evaluării și confirmarea îndeplinirii corespunzătoare a angajamentelor asumate de România.

România a ajuns la ultima cerere de plată din PNRR

Ultima cerere vine după o perioadă în care România a accelerat implementarea reformelor și investițiilor prevăzute în PNRR. În mai 2026, Comisia Europeană a evaluat pozitiv cea de-a patra cerere de plată, în valoare de 2,62 miliarde de euro, după ce a constatat îndeplinirea celor 38 de jaloane și 24 de ținte aferente acestei tranșe.

Înaintea depunerii ultimei cereri, autoritățile române au pregătit și cererea de plată numărul 5, care a inclus 75 de ținte și jaloane. Comisia Europeană a solicitat ulterior clarificări pentru o parte dintre acestea.

Ce urmează pentru România

După depunerea ultimei cereri de plată, principalul pas este evaluarea realizată de Comisia Europeană. Autoritățile române trebuie să răspundă eventualelor solicitări de clarificări și să demonstreze îndeplinirea tuturor condițiilor asociate celor 104 ținte și jaloane.

Suma de aproximativ 4,35 miliarde de euro reprezintă astfel ultima cerere de plată transmisă de România în cadrul PNRR, iar acordarea banilor depinde de rezultatul evaluării Comisiei Europene.