Foto- infoialmita.ro

Creșterea pensiilor va avea influențe asupra bugetului de peste 81 de miliarde de lei în anul 2022. Numai în acest an necesarul pentru acoperirea majorărilor stipulate de noua lege necesită un plus la buget de 8,4 miliarde de lei.

Asta în condițiile în care bugetul anului 2019 este pe minus cu 11 miliarde de lei iar pentru menținerea deficitului la 3% este necesară o sumă de circa 7 miliarde pe care guvernul nu prea are de unde să o ia. În acest context opoziția reclamă că legea pensiilor este nesustenabilă și va provoca dezechilibre majore bugetului. Parlamentarii PSD sunt, însă, optimiști. Deși nu sunt foarte siguri care va fi sursa de finanțare pentru pensiile majorate ei cred că banii vor veni din creșterea PIB- ului. Am încercat să aflăm de la deputații PSD din ce surse se va finanța creșterea pensiilor.

Ștefan Mușoiu: „Avem mai multe venituri la buget”

Proiectul acestui act normativ este structurat pe patru principii fundamentale: contributivitate, egalitate, solidaritate socială şi imprescriptibilitate, fiind una dintre cele mai importante măsuri din Programul de Guvernare al PSD. Proiectul prevede în mod expres că nicio pensie în plată nu va scădea, chiar dacă în urma recalculărilor va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată în plată, caz în care va fi menținută pensia primită inițial. Nu vor fi modificate nici vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim și nici stagiul complet de cotizare.

Vor fi corectate inechitățile semnalate în sistemul public de pensii, în sensul eliminării cazurilor de discriminare între cuantumuri diferențiate de plați ale pensiilor, acordate pentru aceleași stagii de cotizare. Astfel, după intrarea în vigoarea a acestui act normativ, vor dispărea definitiv situațiile discreționare și discriminatorii existente în trecut în sistemul public de pensii. Vor fi anulate situațiile în care oameni care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceeași profesie şi au cotizat egal, au beneficiat până acum de pensii diferite valoric. De asemenea, vor fi eradicate şi ipostazele abuzive în care femeile primeau pensii mai mici decât bărbații, chiar dacă erau la egalitate în ceea ce privește vechimea, condițiile și contribuțiile, dar prin noua lege pensiile respective se vor egaliza”

Răspunsul este simplu: avem mai multe venituri la buget. În 2 ani de guvernare PSD, veniturile bugetare suplimentare au fost mai mari decât în toate guvernele Boc, Ponta și Cioloș la un loc. Până la finalul acestui an, PIB-ul va fi mai mare cu 266 miliarde lei, față de cât era când am venit la guvernare. Adică o creștere mai mare ca în toată perioada 2009-2016 (234 mld).

Nu este un număr de magie, cum spun dl. Iohannis și ceilalți care nu înțeleg economie. Este rezultatul măsurilor de stimulare a creșterii economice. Și nu este nicidecum o sarcină prea mare cum insinuează cei din Opoziție dacă asumăm cu toți că pensionarii României merită un trai decent azi si nu peste ani așa cum ar vrea unii”.

În prezent, ponderea în PIB a cheltuielilor cu pensiile este puțin peste 7%, cu mult sub media UE de aproape 13%. Nu vom atinge această medie nici în 2022, când se va încheia creșterea graduală, iar pensiile vor ajunge la 11,7% din PIB. Da, creșterile din noua lege a pensiilor sunt mari, pentru că trebuie să reducem decalajele enorme față de Europa. Un pensionar din România a muncit cel puțin la fel de mult ca un pensionar european, deci merită respect și echitate din partea statului român”, mai spune Mușoiu. El speră că președintele Iohannis nu va ataca legea la CCR.

Andrei Pop : „Veniturile vor crește cu 99 de miliarde până în 2022”

Deputatul Andrei Pop este sigur că veniturile bugetului vor avea o creștere de fix 99 de miliarde de lei până în 2022. Chiar și în acest scenariu mai mult decât fantezist, întreaga creștere de venituri va fi înghițită de majorarea pensiilor. Conform raționamentului domnului Pop, dacă anul acesta avem 2 lei, anul viitor vom avea 4 iar peste doi ani vom avea 6. O eventuală stagnare economică sau o recesiune nu intră în calculele parlamentarilor PSD:

Opoziția vine și arată cu degetul că nu e bine, cheltuielile sunt prea mari, bugetul nu le poate susține. Este justificata opoziția lor? Să vedem. În astfel de situații, calculele economice, și mai puțin angajamentul social al PSD, fac, în general, diferența. E clar, opțiunea PSD pentru un trai decent al pensionarilor este deja cunoscută.

Mai puțin cunoscut publicului sunt calculele economice, care vin în sprijinul acestor cheltuieli, pe care opoziția le acuza ca fiind nerealiste. De aceea, trebuie puse pe masa. Primul lucru care trebuie reținut este ca legea pensiilor se va aplica etapizat începând din acest an și pana în 2021. Finanțarea se va face din creșterea PIB. Este al doilea aspect important. PSD este criticat că își asumă creșterea cheltuielilor cu pensiile, dar comparativ cu alți europeni, în privința aceasta, astăzi, Romania se afla sub media europeana care este la 12,9% din PIB. Romania este la 8,1% din PIB.

De asemenea, vom rămâne sub media europeana si din 2021 când legea pensiilor se va aplica integral și vom avea 11,74% din PIB. Deci, acest argument ca PSD cheltuie prea mult cu pensiile nu se susține, mai ales ca, spre deosebire de toată Europa, economia românească are o creștere economica importanța. Pe lângă argumentul economic al creșterii PIB, alături sta si argumentul creșterii veniturilor bugetare. Al treilea factor care trebuie reținut.

În perioada 2016-2018 veniturile bugetare au crescut cu 71,4 miliarde. Este un fapt ce poate fi verificat de către oricine. Iar acuzația opoziției, că impactul bugetar de 81 mld al aplicării legii în cei patru ani este prea mare, nu se susține. De ce? Pentru ca acest impact trebuie corelat și cu creșterea veniturilor bugetare în cei 4 ani. Iar proiecția ne arata că veniturile vor crește cu 99 de miliarde până în 2022. Prin urmare, acuzațiile opoziției nu sunt fundamentate pe calcule economice, ci doar pe vorbe”.

Deputatul Pop ne-a transmis și un tabel care susține raționamentul de mai sus:

Domnul deputat nu a precizat ce calcule stau în spatele acestor previziuni bazate exclusiv pe scenariul în care PIB are doar varianta creșterii. Pop a admis că în condițiile în care România va rămâne la modelul de creștere economică bazat doar pe majorarea din pix a salariilor și stimularea consumului poate genera surprize în absența stimulării investițiilor publice.