Pentru localitatea investigată (nr. Slobozia) nu se impune schimbarea sursei de apa, ci ajustarea procedeului de tratare şi reabilitarea rețelei de distribuție”. Aceasta este concluzia unei teze de doctorat care a avut ca temă evaluarea expunerii la trihalometani din apa potabilă şi riscurile asupra stării de sănătate a populației. Teza1 a fost elaborată în anul 2013 la Universitatea Babeș – Bolyai, din Cluj Napoca, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului.

Teza a avut ca studiu de caz apa din sursă subterană distribuită la Slobozia, iar cercetarea s-a concentrat asupra prezenței trihalometanilor în rețeaua de distribuție. Pentru prima dată în România, un studiu a   prezentat date de evaluare complexă a expunerii la trihalometani în vederea caracterizării riscului şi a efectelor pentru sănătate populației. Autorul lucrării a calculat riscul de apariție a cancerului în expunerea la THMs asociat unor durate de expunere diferite.

Informația este relevantă în contextul în care DSP a refuzat să aplice viza pe autorizația SC Urban SA, după ce s-au descoperit concentrații mari de trihalometani în apa distribuită populației. Analizele efectuate în luna octombrie 2017 au arătat că în mai multe puncte din rețeaua de distribuție concentrația de trihalometani a fost de 190 µg/l, în condițiile în care concentrația maximă admisă de lege este de 100 µg/l.

Pentru că Direcția de Sănătate Publică n-a dat nicio explicație cu privire la situația existentă la Urban și pentru că cei peste 70.000 de consumatori deserviți de societate nu primesc informații relevante despre calitatea apei, sunt necesare precizări cu privire la situația apărută.

Ce sunt trihalometanii?

Trihalometanii (THMs) sunt produși secundari rezultați din clorinarea apei. Aceștia se formează atât la nivelul stațiilor de tratare, cât şi în sistemele de distribuție a apei, fiind influențați de tipul şi doza de dezinfectant, caracteristicile şi concentrația precursorilor, temperatura şi pH-ul apei, precum şi timpul de contact.

Cele mai întâlnite forme de trihalometani sunt bromdiclormetanul, dibromclormetanul și tribromometanul. Comunitatea Europeană şi OMS au inclus cloroformul în lista substanțelor prioritar periculoase din apă. Aceste substanțe apar în apă în urma reacției dintre clorul rezidual liber rezultat în urma clorinării  și substanțele organice azotoase din apă.

În cazul apei de la Slobozia, prezența ionului amoniu în apa brută captată din puțuri a necesitat o supraclorinare. Ca urmare, riscul de apariție a trihalometanilor în rețea a crescut odată cu creșterea concentrațiilor de clor din apă. De reținut este că dezinfecția apei prin utilizarea clorului atrage după sine formarea trihalometanilor.

Trihalometanii la Slobozia

Scandalul legat de prezența trihalometanilor în apa distribuită de Urban a avut mai multe episoade. Cel mai grav a fost cel din 2011, când DSP a interzis consumul apei de la robinet ca urmare a depășirii concentrației admise. Primăria Slobozia a demarat un program de investiții care a avut ca obiect schimbarea în întregime a rețelei de distribuție a apei.

În 2015 a existat un nou incident. Depășirea concentrației de trihalometani a atras după sine o amendă aplicată SC Urban SA. Problema s-a rezolvat după igienizarea bazinelor de stocare și tratare. De menționat este că fenomenul apariției trihalometanilor a avut loc în vara lui 2015, pe vreme caniculară. Trihalometanii apar și se dezvoltă la temperaturi peste 200 C. În martie 2015, în urma unor analize efectuate la Institutul Național de Sănătate Publică concentrația de trihalometani s-a încadrat în limitele legale (vezi foto).

În octombrie 2017 istoria se repetă. De data aceasta inexplicabil, deoarece probele s-au recoltat pe data de 20 octombrie, când nu se mai putea vorbi de temperaturi caniculare. DSP a refuzat să aplice viza pe autorizația Urban. Societatea a reluat procedura, igienizând bazinele și solicitând recoltarea unor noi probe care sunt în curs de analiză.

Articolul publicat de realitateadeialomița.net a creat din nou isterie în rândul populației. S-a vorbit despre otravă și cancer iar instituțiile au băgat capul în nisip, așa cum fac de fiecare dată. Problema sursei de apă a municipiului Slobozia a fost ridicată din nou, existând voci care cer schimbarea acesteia. Un studiu științific elaborat în cadrul unei teze de doctorat la Universitatea  Babeș – Bolyai, din Cluj Napoca, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, demonstrează că sursa de apă a municipiului nu prezintă riscuri majore pentru sănătatea publică.

Riscul de cancer în expunerea la THMs din apa potabilă

Datele care au stat la baza studiului au fost culese de la SC Urban SA pentru perioada 2009-2011. Între timp situația s-a schimbat, sistemele de distribuție dar și de aducțiune de la puțuri fiind schimbate. Soluția bazată pe țevi din polietilenă de înaltă densitate reduce considerabil riscul acumulării de materie organică pe rețea și implicit, riscul apariției unor concentrații mari ale THMs.

Situația apei de la Slobozia a fost studiu pentru autorul tezei de doctorat iar concluziile sunt foarte interesante:

Rezultatele au arătat că pentru o expunere inhalatorie/cutanată la concentraţii de cloroform, bromdiclormetan şi tribromometan un aport zilnic şi o doza de expunere corespunzătoare unui risc de dezvoltare a cancerului de 1,46 cazuri la 100.000 de cazuri existente pana la 9,52 de cazuri la 100.000.000 de cazuri preexistente la adulţi pentru un interval de expunere de 25 ani.

În cazul duratei de expunere de 35 ani riscul de cancer se menține la aproximativ aceleași valori ca şi pentru 25 de ani de expunere, la expunerea la cloroform, bromdiclormetan şi tribromometan, pentru adulți.

Autolimitarea consumului de apă pentru băut de către populaţie nu reduce în cazul THMs (cloroform şi tribromometan) riscul de cancer, expunerea prin inhalare fiind decisivă în doza şi aportul zilnic al compusului în cauză.

Sursa de apă este sigură

Pentru localitatea investigată nu se impune schimbarea sursei de apă, ci ajustatea procedeului de tratare şi reabilitarea reţelei de distribuţie. Lipsa reclorinării la nivelul rezervoarelor de înmagazinare reduce riscul de generare a THMs în reţea, astfel scăzând expunerea populaţiei la THMs”.

Oraşul Slobozia situându-se pe primul loc pentru dibromclormetan şi tribromometan, deoarece s-au identificat cele mai mari concentraţii, În aceste condiţii populaţia oraşului Slobozia este cea mai expusă la dibromclormetan prin ingestie.

Riscul de cancer în expunerea la aceşti compuşi a fost cuprinsă între 9,52 de cazuri adiţionale la 100.000.000 de cazuri existente şi 1,46 cazuri adiţionale la 10.000 de cazuri existente (pentru tribromometan),

Având în vedere că perioada de latenţă a dezvoltării cancerului este de lungă durată, necesitând o expunere de minim 20 de ani, scenariile de calcul a riscului au cuprins în studiul nostru numai adulţi pentru o durată de expunere de 25 şi 35 de ani.

Accidentul de la Urban nu arată un risc major pentru sănătatea publică, în condițiile în care episoadele cu depășiri de concentrații ale THMs sunt rare. Nu este exclusă nici o posibilă eroare de măsurare în condițiile în care sistemul de distribuție este nou iar riscul de apariție al trihalometanilor era mult redus datorită temperaturii ambientale.

  1. Studiul a fost întocmit de dr Cornelia Diana Herția sub coordonarea profesorului universitar doctor Laurențiu Călin Baciu. Rezumatul lucrării poate fi citit aici.
Articolul precedentExpoziţie-eveniment cât o lecţie de istorie trăită de veteranii de război din Ialomiţa
Articolul următorHCM Slobozia, antrenament reuşit în doar nouă handbaliste în deplasarea oficială de la Iaşi