”Cele mai des întâlnite situaţii în care este alarmată populaţia, prin intermediul sirenelor electrice şi electronice,au loc pe timpul inundaţiilor, când este semnalată iminenţa producerii unor viituri care să pună în pericol viaţa persoanelor.
De asemenea, sistemul de înştiinţare – alarmare este utilizat în cazul producerii unor accidente tehnologice în care sunt implicate substanţe periculoase, ruperii unor baraje hidrotehnice sau căderii obiectelor din atmosferă. Această metodă destinată protecţiei populaţiei civile poate fi utilizată şi pe timpul conflictelor armate”, a mai transmis IGSU.
Prin intermediul acestor mijloace de alarmare pot fi transmise semnale acustice cu diferite semnificaţii sau pot fi transmise mesaje vocale care vizează anumite măsuri pentru comunitate.
IGSU precizează că, în cazul unor situații reale, mai multe informații vor fi transmise prin intermediul mesajelor RO-ALERT, al aplicaţiei DSU şi alte surse ale structurilor pentru situaţii de urgenţă, precum şi posturi radio şi TV.
”În ceea ce priveşte echipamentele dedicate de alarmare publică, la nivelul anului 2022, alarmarea populaţiei se realiza cu un număr de 7.539 sirene de diferite puteri, dintre care 5.389 sirene electrice şi 2.150 sirene electronice”, a mai transmis IGSU.
Instituţia a defalcat situaţia privind acţionarea sirenelor de alarmare publică:
– în sistem centralizat: 3.070 sirene de la nivel judeţean, municipal, orăşenesc şi local (40,72%);
– în sistem necentralizat (local de la panourile de comandă): 4.469 sirene (59,27%).
Autorităţile reamintesc semnificaţia semnalelor sonore în caz de atac aerian sau dezastru:
Semnalul PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele.
Semnalul ALARMĂ AERIANĂ constă în 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele.
Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE este compus din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele.
Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI este un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute
