Oul reprezintă unul dintre principalele simbolurile pascale, semnificând jertfa mântuitoare și Învierea lui Iisus din mormânt.
Conform tradiției, de Paște se înroșesc ouă, culoarea roșie simbolizând sângele care s-a scurs din rănile Mântuitorului, pe când se afla răstignit pe cruce.
O veche legendă spune că Maica Domnului a așezat la picioarele crucii pe care era răstignit Fiul Său un coș cu ouă, aduse pentru a-i îndupleca pe prigonitori să nu-L mai chinuiască atât. Sângele care se scurgea din rănile lui Iisus a curs în coș, iar o parte din ouă s-au înroșit complet, iar altele au fost doar stropite și s-au „împestrițat”. Văzând acestea, Iisus ar fi spus: „De acum înainte să faceți și voi ouă roșii și împestrițate întru aducere-aminte de răstignirea, așa cum am făcut și eu azi!”.
Ouăle se vopsesc și se încondeiază în Joia Mare, însă cine nu a reușit să facă acest lucru în aceasta zi mai are la dispoziție Sâmbăta Mare.
Cu timpul, s-au vopsit și ouă galbene, albastre sau verzi, nu doar roșii. Dacă la început culorile folosite pentru vopsitul ouălor se obțineau pe cale naturală, prin fierberea a diferite plante, rădăcini și scoarță de copac, după rețete bine știute, cu timpul s-a optat pentru culori din comerț. Pe cale naturală se obțineau cinci culori, cu nuanțe diferite: galben, verde, roșu, albastru și negru.
În Dobrogea încă se mai practică vopsitul ouălor cu culori naturale, ouăle fiind colorate în zeama în care s-au fiert foi uscate de ceapă galbenă, pentru culoarea galbenă, sfeclă, varză roșie sau foi de ceapă roșie, pentru nuanțe de roșu. Tot în Dobrogea se obișnuiește ca pe ouăle fierte în prealabil să se imprime frunze de verdețuri comestibile de sezon. În acest scop, oul cu frunza perfect întinsă se leagă bine într-un material subțire, după care este introdus în culoarea dorită. După ce se scoate din lichidul colorat, conturul frunzei rămâne imprimat pe ou.
Aceste ouă, dar și ouăle monocrome se vopsesc pentru a fi consumate la masa de Paști. Există și ouă cu rol decorativ, menite pentru a fi așezate pe masa de sărbătoarea: ouăle încondeiate sau ouăle împistrite. Aceste ouă decorate cu ceară curată de albine și cu culori diferite și înnobilate cu simboluri străvechi, printre care Crucea Paștelui, necesită o mare îndemânare, grijă și efort. Din acest motiv, se mai numesc și „ouă muncite” sau „ouă necăjite”.
Deși în prezent încondeierea ouălor este asociată cu Bucovina, acest vechi meșteșug a fost răspândit aproape pe tot cuprinsul țării fiind practicat și în Țara Vrancei, Ținutul Branului, sudul Olteniei și Munteniei.
Sursa Muzeul de Artă Populară Constanța
