Echinocțiul de primăvară este momentul care marchează sosirea primăverii astronomice în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică începe toamna astronomică.

De două ori pe an, ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată, atât în ​​emisfera sudică, cât și în cea nordică. Acest fenomen poartă numele de echinocțiu (sau echinox) și provine din cuvintele latine „aequus” (egal) și „nox” (noapte).

Când se schimbă ora în 2021.

Chiar dacă sâmbătă 20 martie are loc oficial începutul primăverii atronomice, trecerea la ora de vară nu se produce tot azi.

Ceasurile vor fi date înainte în noaptea de 27 spre 28 martie 2021. Ceasurile din România vor fi date cu o oră înainte, adică ora 3.00 va deveni ora 4.00. 

Anul 2021 poate fi ultimul an din istorie în care mai dăm ceasurile înapoi sau înainte. Pe data de 26 martie 2019, Parlamentul European a votat pentru a nu mai schimba ora de două ori pe an. Această decizie urma să intre în vigoare începând cu anul 2022.

Ce superstiții există despre echinocțiul de primăvară

 În popor se consideră că în această zi începe noul an agrar, iar în Moldova și Oltenia copiii bat pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”,

DaciI celebrau echinocţiul de primăvară mai ales pentru importanța sa în creşterea fertilităţii pământului şi a naturii în general. Focuri se aprindeau pentru a arde obiecte și haine specifice iernii iar obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub numele”Focurilor Sfinţilor”. Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumina şi întuneric. Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie

Fetele nemăritate îşi puneau crenguţe cu flori în păr şi se credea că astfel părul le va creşte mare şi frumos şi vor rămâne mereu tinere la chip.

În unele comunităţi musulmane din Dobrogea, ziua aceasta este numită şi „navrez”, iar oamenii o sărbătoresc, marcând astfel micşorarea nopţii şi întoarcerea luminii.

 

 

 

Articolul precedentCNSU a actualizat lista statelor cu risc epidemiologic, pentru care se impune carantină la sosirea în România
Articolul următorAtenție, șoferi! Transport agabaritic pe traseul PTF Nădlac1 – Baza Militară Mihail Kogălniceanu