Până duminică, 17 martie, credincioșii vor consuma doar ouă, lapte, brânză și pește – ne aflăm în Săptămâna Albă. Din 18 martie, începe Postul Paștelui.
Postul Paștelui se apropie cu pași repezi, însă, până atunci, credincioșii se află în ultima săptămână dinaintea Postului Mare (11-17 martie 2025), numită în Biserică Săptămâna brânzei sau Săptămâna Albă.
Săptămâna Brânzei este perioada care face trecerea spre cel mai aspru şi mai lung post din an, cel al Paștelui, despre care se spune că este un urcuș spre Înviere.
Tradiții și obiceiuri păstrate cu sfințenie de credincioși
În Săptămâna Albă nu se consumă carne.
Mai există însă și alte interdicții.
Săptămâna Albă este ultima săptămână în care credincioșii mai pot participa la petreceri.
În această săptămână nu se toarce. O superstiție străveche spune că femeile care încalcă această regulă vor aduce ghinion asupra bărbaților lor, care se pot răni la muncă.
În vinerea din Săptămâna Albă nu trebuie să te speli pe cap deoarece se spune că vei încărunți repede dacă vei face acest lucru. Nu ai voie să te speli nici pe față, pentru a nu orbi.
Dacă este necesar să faci aceste acțiuni, atunci te poți spăla numai dacă pui în apă o bucățică de brânză.
În Sâmbăta Albă, este bine să faci plăcinte pe care le dai de pomană. Bărbații nu lucrează în această zi deoarece sunt în pericol de căzături, iar femeile nu trebuie să coasă sau să spele cămăși bărbătești.
Albul alimentelor consumate în această săptămână simbolizează ”haina luminoasă a postului” pe care urmează să-l înceapă credincioșii.
Săptămâna Albă 2024 reprezintă o perioadă de pregătire fizică pentru Postul Mare.