2019, un an dificil pentru autoritățile locale din Ialomița

Anul 2019 va fi un an dificil pentru autoritățile locale de județul Ialomița. Lipsite de investiții serioase și cu resursele proprii diminuate de creșterea salariilor, primăriile din județ își bazează planurile de investiții pe 2019 doar pe fantomaticul program PNDL 2.

Deși Ialomița are proiecte aprobate de peste 800 de milioane de lei, doar circa 5% din sumă a fost cheltuită până anul trecut. Situația complicată în care se află județul este ilustrată de starea precară a bugetului Sloboziei, care nu poate asigura finanțare pentru investiții critice fără de care orașul nu poate funcționa.

Dezvoltare cu picătura

În lipsa unor programe de investiții pretabile la finanțarea din fonduri ale Uniunii Europene, autoritățile locale din Ialomița stau cu mâna întinsă la bugetul de stat. Anunțat cu surle și trâmbițe drept programul care va schimba fața comunităților locale, PNDL 2 a debutat în 2017 cu fanfară și lăutari. Primarii din Ialomița au trimis spre finanțare proiecte de investiții cum ar fi asfaltări de drumuri, alimentări cu apă sau sisteme de canalizare și epurare a apelor uzate menajere.

Încurajați de fostul președinte al PSD Ialomița, Marian Neacșu, și biciuiți de sfertodoctul președinte al Consiliului Județean Ialomița, Victor Moraru, edilii au primit promisiuni ferme pentru finanțarea unor proiecte, care însumate totalizau peste 180 de milioane de euro. Prezența lui Neacșu pe post de purtător de mapă al lui Dragnea a alimentat vreme de aproape doi ani optimismul primarilor.

Numai că după ce Neacșu a fost exclus din PSD iar bugetul statului a înregistrat încasări sub așteptări, investițiile din Ialomița au luat o pauză iar optimismul primarilor a picat sub cota de avarie. În octombrie 2018 MDRAP anunța că din cele 129 de proiecte de investiții aprobate pentru finanțare prin PNDL 2, în Ialomița doar 40 de obiective primiseră finanțare în valoare de 14,9 milioane de lei. Adică din marea plăcintă anunțată în conferințe festive de tandemul Neacșu-Moraru, județul a beneficiat doar de 1,84%.

Ca să dreagă busuiocul și să-și mascheze minciunile, președintele CJI atrage acum atenția că orizontul de așteptare pentru finanțările promise este 2023, PNDL 2 fiind un program multianual bazat pe credite de angajament. Cu alte cuvinte, ialomițenii trebuie să se înarmeze cu răbdare și să se pregătească să înghită o nouă minciună electorală servită de guvern.

Eșecul previzibil al PNDL 2 este anunțat de măsurile disperate luate de guvern, care a tăiat aproape în totalitate investițiile și proiectele cu finanțare europeană care presupuneau asigurarea unor cofinanțări, într-o încercare disperată de a se încadra  în deficitul de 3% convenit cu UE. Ca atare, este greu de crezut că Ialomița va primi mai mulți bani ca anul trecut din celebrul PNDL 2. Pentru a nu-și pierde susținerea primarilor, Dragnea a anunțat prin vocea lui Teodorovici că în bugetul anului 2019 se va regăsi un fond de investiții în valoare de 10 miliarde de euro care va finanța proiecte locale. Adică tot un soi de PNDL 2, dar cu alt ambalaj. Nici Dragnea și nici Dăncilă n-au explicat din ce bani va fi finanțat acest fond și nici când vor fi, dacă vor fi, disponibili.

În acest context tulbure, în care România are probleme să-și finanțeze cheltuielile cu pensiile și salariile iar comunitățile locale sunt, multe dintre ele, la limita incapacității de plată, este greu de crezut că Ialomița va beneficia de sume consistente pentru investiții. O demonstrează și rectificarea bugetului județului de la finalul anului trecut, când au fost tăiate fonduri de la anumite localități pentru a se finanța plata salariilor pentru mai multe primării din județ.

Măcar piața pentru firmele de consultanță care se hrănesc consistent de la bugetul județului merge ca unsă. Anul trecut Consiliul Județean Ialomița a plătit onorarii generoase unui grup restrâns de firme pentru servicii indispensabile. Furnizorii sunt cei agreați de Moraru încă de pe vremea când micul Dragnea de Ialomița era primar de stațiune. Ce păcat că serviciile scumpe ale companiilor din portofoliul de relații al lui Moraru ne ajută doar ca frecția la picior de lemn!

Modelul Slobozia

În acest context alarmant, bugetul municipiului Slobozia, reședința județului, este un exemplu de lipsă de performanță și viziune. Cu multe proiecte ratate pentru care se vor plăti peste 2 milioane de euro, Slobozia va avea la dispoziție mai puțin de 20% din buget pentru dezvoltare.

Grosul banilor colectați de la cetățeni vor merge spre cheltuielile de funcționare ale primăriei. Suma destinată investițiilor este insuficientă pentru a putea fi finalizate proiectele aflate în derulare. Groapa din centrul orașului, stația de epurare, stația de tratare a apei potabile sau reabilitarea rețelei de canalizarea sunt proiecte care necesită o finanțare consistentă și rapidă.

Doar pentru finalizarea stației de tratare a apei potabile, fără de care DSP va anula autorizația de funcționare, sunt necesari peste 4 milioane de lei, potrivit unui așa zis studiu comandat de primăriei. Primarul Adrian Mocioniu se bazează pe o cofinanțare de la CJI pentru a putea implementa rapid o soluție tehnică care să-i permită să livreze apă potabilă locuitorilor. Programul de conformare aprobat de Direcția de Sănătate Publică a fost depășit și sunt așteptate măsuri în cazul în care autoritățile u se vor conforma.

Infrastructura rutieră și cea pentru salubrizarea municipiului sunt alte investiții urgente pentru care primăria nu poate aloca fonduri în acest an. De altfel, la finalul anului trecut, primarul Mocioniu anunța timid că va opera restructurări de personal în vederea creșterii eficienței aparatului din primărie. De fapt aceste măsuri, dacă se vor lua, vor avea drept scop diminuarea cheltuielilor salariale care dezechilibrează grav bugetul municipiului.

În ciuda dificultăților evidente, administrația lui Mocioniu vorbește despre investiții fanteziste în infrastructura pentru sport și finanțarea sportului de performanță. A fost singurul domeniu care a beneficiat anul trecut de alocări constante de fonduri și pare că și în 2019 va fi la fel. Vom avea și multe serbări publice, pentru că dacă pâine nu este, măcar de puțin circ să avem parte.

Investițiile private, gargară bilaterală

Nici partea de investiții private nu dă semne că s-ar mișca semnificativ. În parcul industrial al municipiului se semnează contracte cu firme mici, fără vreo semnificație în economia locală. Singurul investitor serios care anunță deschiderea unui punct de lucru la Slobozia este Dedeman, companie care va crea niște locuri de muncă.

La nivelul județului situația este albastră. Consiliul Județean a eșuat în găsi un investitor dispus să bage bani în terenurile de la Alexeni pe care a funcționat cândva un aeroport. Președintele CJI Victor Moraru se întâlnește inutil cu delegații din China, investițiile anunțate la fiecare întâlnire rămânând doar la stadiul de gargară bilaterală.

Taxa pe lăcomie introdusă de guvern are efecte grave pentru investițiile companiilor private. Multe companii cu afaceri în agricultură își revizuiesc planurile de investiții în condițiile în care băncile  anunță creșteri substanțiale ale costurilor aferente creditelor și impun clienților condiții mai greu de îndeplinit. Este de așteptat ca afacerile să stagneze, iar investițiile private să se diminueze, asta în cel mai bun caz. Noroc că avem creștere economică în statistici, fapt care deși nu ne folosește la nimic, ne creează măcar iluzia că în 2019 ar putea fi mai bine. Depinde pentru cine!